George Damian

blog cu istorie și chestii


Dialogul dintre regele Mihai şi mareşalul Ion Antonescu din 23 august 1944

Revista Art-Emis a publicat un text prezentat drept transcrierea unei înregistrări a discuţiei purtată de regele Mihai cu mareşalul Ion Antonescu în după-masa zilei de 23 august 1944, chiar înainte de arestarea mareşalului (aici, semnalată de unul din comentatorii blogului).

Chestiunea este extrem de interesantă. Ştiu de la regretatul Florin Constantiniu că pe la sfârşitul anilor 1970 – începutul anilor 1980 printre istoricii români s-a răspândit zvonul asupra existenţei unei astfel de înregistrări, care s-ar fi aflat la Londra. În epoca interbelică existau mijloacele tehnice pentru înregistrări ambientale, serviciile de informaţii româneşti le foloseau de multă vreme (detalii aici). De asemenea, în Bucureşti erau prezenţi spionii britanici din misiunea lui de Chastelain, care imediat după arestarea lui Ion Antonescu au fost eliberaţi şi au asigurat legătura radio dintre regele Mihai şi Londra. Există astfel premisele ca înregistrarea discuţiei dintre rege şi mareşal să fi ajuns în Marea Britanie. Însă istoricii români care au mers la Londra în căutarea acestei înregistrări s-au întors cu mâna goală (cel puţin aşa mi-a spus Florin Constantiniu).

Din păcate, revista Art-Emis ne serveşte doar transcrierea înregistrării, fără necesara anexă audio care ar fi spulberat orice dubiu. Mai mult, nu este indicată nici o sursă a acestei transcrieri. Posibil ca plăcile originale să fi fost distruse şi să nu mai avem posibilitatea să auzim ce şi-au zis regele şi mareşalul. La fel de posibil este ca transcrierea să fi fost făcută înaintea distrugerii plăcilor, însă în acest caz textul a fost păstrat într-o arhivă (CNSAS?). Până nu apare o cotă de dosar în care s-a păstrat această transcriere, documentul se află sub semnul întrebării în ceea ce priveşte autenticitatea lui. Pe de altă parte, dialogul purtat este extrem de plauzibil, cu excepţia spuselor regelui Mihai care se descrie singur drept „copil prost şi bâlbâit”, chestie care îmi sună cumva fals. Evenimentele de la Palat din după masa zilei de 23 august i-au fascinat multă vreme pe istorici, care au încercat să le refacă în detaliu. Dacă această transcriere se dovedeşte autentică, va trebui pusă în context cu restul surselor.

regele-mihai-si-ion-antonescu-pe-frontul-de-est

Mareşalul: Să trăieşti, Majestate! (Se aude şi vocea lui MihaI Antonescu spunând ceva asemănător).

Regele: Domnilor, nu este timp de pierdut, aţi adus ţara, cu toate reprezentările ce v-am făcut, într-o situaţie din care numai încetarea imediată a luptei şi gonirea germanilor din ţară, o pot salva.

Mareşalul: Majestatea sa se înşeală…

Regele: Mai întâi obişnuieşte-te să vorbeşti cuviincios. Ce-i aia, Majestatea Ta?

Mareşalul: Majestatea Ta…

Regele: Voastră.

Mareşalul: Voastră, dacă vreţi.

Regele: Nu că vreau, trebuie.

Mareşalul: Astăzi sunteţi nervos.

Regele: Da, pentru că D-ta când te-am chemat azi dimineaţă m-ai tratat ca pe un nimic (dând cu pumnul în masă). Nu-ţi permit să-ţi arogi drepturi asupra persoanei mele. Crezi D-ta că am să admit să mi se uzurpe prerogativele şi eu să asist ca un incapabil la sfărâmarea ţării mele?

Mareşalul: Dar cine o sfărâmă?

Regele: Voi toţi şi când vă chem, nu aveţi timp pentru Regele ţării.

Mareşalul: Voiam să vă spun că vă înşelaţi dacă credeţi că salvaţi ţara printr-un armistiţiu.

Regele: Nu v-am chemat să-mi faceţi observaţii şi să vă daţi păreri. Scopul pentru care v-am chemat este să trimit de aici, din biroul meu, telegrama alăturată, privind încetarea ostilităţilor cu naţiunile aliate. Urmează o pauză, apoi:

Mareşalul: Citeşte Domnule Antonescu şi vezi, crezi că Mareşalul poate trimite o telegramă ca asta?

Ică: Cine a făcut-o?

Regele: Ce vă priveşte? Dacă n-o daţi o dau eu.

Mareşalul: Cum vă puteţi închipui că Mareşalul poate trăda aliaţii germani şi a se arunca în braţele Rusiei?

Regele: Cine trădează, Domnule? Dumneata sau nemţii? Dumneata ai garantat frontiera Germaniei sau Germania pe a României? Dacă e garanţia pe Milcov, pe Argeş, (strigând) pe Olt?

Mareşalul: Nu sunt surd. De ce strigaţi?

Regele: Ba eşti. Altfel ai fi auzit vuietul ţării. Scurt: Domnule Mareşal, dai telegrama sau nu?

Mareşalul: Nu! Aşa, nu!

Regele: Dar cum?

Mareşalul: Să iau contact cu Germania?

Regele: Ce e? Ne târguim aici, Domnule Antonescu?

Mareşalul: Mareşal Antonescu.

Regele: Domnule Antonescu, de patru ani îmi uzurpi drepturile. N-ai avut nici încrederea, nici simpatia mea. De patru luni lucrez cu opoziţia să salvez ţara. Mă crezi, o ştiu bine, un copil bâlbâit şi prost. Dar aceasta o vor judeca românii mei. Dar dacă crezi că sunt trădător vei încerca cea mai cumplită deziluzie. Sunt Regele ţării şi al D-tale. Vreau să scap ţara şi (lovind cu pumnul în birou) nimeni şi nimic nu-mi poate sta împotrivă.

Mareşalul: Majestatea Voastră este tânăr şi fără experienţă.

Regele: Suferinţa este o experienţă.

Mareşalul: Nu poţi dispune de ţară dacă…

Regele: Sunt şeful armatei şi ordinul Meu a fost dat.

Mareşalul: (violent). Ce ordin? Ştie Măria Ta că Majestatea Ta ar putea pierde Tronul?

Regele: Mă ameninţi? Dumneata pe Mine? Te-am adus Eu la cârmă? Crezi că mai ai puterea să ordoni aici? şi D-ta, D-le Mihai Antonescu, faci cauză comună cu şeful D-tale?

Ică: Majestate, comiteţi o eroare şi o imprudenţă judecând astfel pe Mareşal.

Regele: D-ta dai sau nu telegrama?

Ică: D-l Mareşal trebuie să hotărască.

Regele: Aici şi de aici înainte hotărăsc Eu. V-am oferit prilejul să vă salvaţi şi pe voi. Am vrut să vă adăpostesc chiar. Vă voi adăposti şi acum, dar în beciu. Domnilor, sunteţi arestaţi!

Se aud zgomote de paşi, uşi deschise şi strigăte: Sus mâinile!

Mareşalul: Cum, eu mareşalul ţării…

Regele: Vax! Luaţi-i de aici. Să vie generalul Sănătescu.


Află ce mai apare pe aici

Abonează-te la postări pe email.

93 se răspunsuri la „Dialogul dintre regele Mihai şi mareşalul Ion Antonescu din 23 august 1944”

  1. Nu pare real – e un trucaj ieftin!..

  2. Document de propaganda monarhista. Regele Mihai nu avea sange in instalatie. Cum a dovedit-o de altfel si in ultimii ani, cand l-a iertat pe Iliescu si clica lui de securisti, sau atunci cand a acceptat invitatia Moscovei la parada armatei rosii. Halal rege. O carpa! Astea le face pe timp de pace, va dati seama ce caracter ”de fier” a putut fi in tinerete si in fata unor adevarati baieti duri, nu ca cei de acum. Dar, lasa, ca a fost bun poporul roman sa faca rezistenta prin munti, sau sa piara pentru ca s-a opus colectivizarii. Iar el, ca REGE AL ROMANILOR, a fugit ca un las, s-a pus la adapost. Pai cum vine asta, monarhistilor. Liderul sta mereu in fata, conduce lupta, paraseste ULTIMUL corabia. Stiti cine sunt cei care parasesc PRIMII corabia in caz de pericol? SOBOLANII!

  3. Mi se pare un fals, textul e prea croit pe ceea ce se asteapta oamenii sa fi fost. In plus, stilul regelui este total diferit fata de ceea ce a aratat pana acum.

  4. Marian Bogdan Teşileanu

    ESTE PURA REALITATE. SITUAŢIA ŞI DRAMATISMUL ACELOR ZILE O JUSTIFICĂ DIN PLIN. ALTĂ SOLUŢIE NU ERA! AMBELE TABERE AU FOST LUATE PRIN SURPRINDERE IAR IDIOTUL DE ANTONESCU SE GÎNDEA SĂ-I CEARĂ VOIE LUI HITLER!… ÎN PARANOIA SA, NICI ÎN ULTIMILE SALE CLIPE LA CÎRMA STATULUI NU A UITAT SĂ VORBEASCĂ DESPRE SINE LA PERSOANA A-3-A ÎN TIMP CE PE MAJESTATEA SA ÎL TUTUIA ŞI ÎL ADMONESTA VULGAR. NUMAI VULGUL CEL MAI DECĂZUT SE POATE BUCURA LA JIGNIREA UNUI REGE! PERSOANA A-3-A FOLOSITĂ DE ANTONESCU ATUNCI CÎND SE REFEREA LA EL ÎNSUŞI ESTE CEA MAI ELOCVENTĂ DOVADĂ A SCHIZOFRENIEI SALE!

  5. Total neverosimil; „dialog” scris să-i spele imaginea regelui.

  6. Daca dialogul este real nu arata decat cat de penibil poate fi un rege care din tot dramatismul situatiei intelege doar ca nu ii se atribuie titlul potrivit. O mizerie de om care a fugit cu prima ocazie si s-a intors sa linga in dos aceeasi comunisti care i-au dat un sut in cur. Ce mai lider nemaipomenit…

  7. Un rege las, fricos si tradator, asa cum a fost si tatal lui. Ne-a aruncat in bratele rusilor cu aceiasi sinceritate cu care s-a imprietenit cu iliescu si comunistii, pacalind multa lume cu sobrietatea si statura dumnealui. Un personaj istoric ratat care nu a reusit sa-si depaseasca limitele si frustrarile suportate de la tatal lui. Se vede prin educatia data copiilor. Fiica cea mica arestata in SUA. Se stinge murdar, la fel cum a murdarit si istoria prin tradarile si mizeria in care a impins tara. A tradat tara, l-a tradat pe Maresal, a tradat istoria… Dumnezeu sa Il ierte!

  8. Asa cum am spus si la subiectul anterior (off-topic) sursa înregsitrarii este revista americana Time, datata 1 septembrie 1947 (la o saptamâna dupa fastuoasa serbare populara ce a aniversat 23 august).

    În mod evident, revista Time nu era accesibila românilor în perioada stalinista, si deja uitata (ca si regele) în perioada ceausista. Dupa ’89, nu prea s-a dat atentie.

    Sursa cea mai apropiata în timp este tot internetul, unde a aparut în 2007, pentru a fi dezgropata mai alaltaieri.

    Punctul 1: conditiile tehnice: înregistrarea pe placi se facea cu un aparat relativ stationar, de marimea unui xerox mediu, pe placi ce durau cam 6 minute, 10 la cele mari (pizza jumbo) care erau folosite si la cinema. Procedeul necesita un mare talent în a face selectiuni, de aceea presupun ca s-ar fi înregistrat „într-o bucata”. De asemenea, nu numai ca erau scumpe dar erau si rare, probabil ca nu erau mai multe de 4-5 în toata România (unul era la radio). Durata audientei a fost mai mare de 6-10 minute, o spun martorii, dar textul sugereaza ca înregistrarea e continua.
    Concluzii: presupunând ca înregistrarea e autentica, înseamna ca a fost sever editata.

    Punctul 2: Dintre participanti, numai unul singur mai traieste si azi, si înca unul a fost direct implicat. E vorba desigur de Mihai (nu-l numesc rege pentru ca nu este, de facto si de jure), dar si de Djuvara (cumanul), care lucra la ambasada din Stockholm chiar pe 23 august.
    Nici unul dintre ei nu a prezentat vreodata vreo versiune a ceea ce s-a întâmplat. Mihai a dat în decursul vietii, în special înainte de abdicare, destule interviuri revistelor straine, unde sunt prezentate variante suficient de diferite pentru a fi toate adevarate simultan, iar Djuvara tace mâlc, nici macar autobiografia sa nu pomeneste nimic de telegrama ajunsa pe 23 dimineata si ascunsa de Mihai si Antonescu. Despre Mihai nu trebuie sa ne mire, si despre abdicare a lansat mai multe versiuni, în functie de cine trebuia sa asculte. Americanilor le-a spus ca a abdicat pentru ca Groza nu a fost de acord cu nunta regala, noua ne-a spus ca Groza l-a amenintat cu revolverul, iar diasporei ca a abdicat pentru a salva de la moarte 1000 de studenti arestati.

    Concluzie finala: Mihai înca mai spera sa obtina tronul. Nu pentru el ci pentru fiice. De aceea încearca sa ascunda cât se poate prostia sa inconmensurabila de la 23 august, când a dat tara pe mâna rusilor. Sigur, nu s-a schimbat nimic, am fi ajuns la acelasi rezultat oricum, dar asa am pierdut si onoarea si ne-am ales si cu dusmania celei mai puternice tari din Europa, dusmanie care ne costa si azi.

    21.08.2013
    Marian „cel adevarat”

  9. NU stiu daca inregistrarea a fost editata sau nu, dar din punct de vedere istoric suna foarte aproape de ceea ce s-a intamplat- un rege tanar, slab si prost a luat la panica o hotarare infiorator de proasta.

  10. @Marian Bogdan Teşileanu:

    Tara era ocupata de trupele germane. Nesabuinta regelui a aratat de ce Antonescu a avut dreptate în a vorbi cu nemtii, Gerstenberg l-a convins pe Hitler ca trupele germane sa atace Bucurestiul si sa-i aresteze pe Mihai si pe clica lui. Împreuna cu Friessner au atacat Bucurestiul, subiect de carti si filme „patriotice”, daca n-ar fi fost tragic. Bulgarii n-au facut acest lucru o luna mai târziu si au salvat tara. Friessner a supravietuit razboiului si a scris si o carte „Batalii tradate”.

    Oricum, Mihai si mai ales Sanatescu, au permis nemtilor sa se retraga în liniste din tara – practic singurele lupte au fost purtate în Transilvania (care înca nu fusese recunoscuta (de Hitler) ca fiind parte a României).

    De altfel, surse independente confirma refuzul maresalului asupra celor 6 puncte, pe considerente strategice de o importanta capitala. Mihai, prost ca noapte, a aruncat tara într-un armistitiu crezut numai de el: a ordonat unilateral încetarea luptelor contra URSS – în conditiile în care URSS nu recunostea acest armistitiu – urmarea a fost ca 150000 de soldati români au fost luati prizonieri (în loc de a deveni aliati) pentru ca juridic ei se aflau înca în stare de razboi cu URSS. Dar lingaii lui Mihai nu i-au spus asta decât mult mai târziu. Sanatescu a încercat sa repare greseala pierderii armatei, negociind retragerea fara lupte a nemtilor din tara.

    Si uite asa, am pierdut razboiul si peste juma de milion de oameni pentru nimic.

    Una din problemele cu adevarat cruciale ale poporului, nu o reprezinta astfel de magarii, ci faptul ca trei lideri ai armatei au fost lasati din brate fara nici un regret la cel mai mic semn de panica: Cuza în ’66, Antonescu în ’44 si Ceausescu în ’89. Pur si simplu, nimeni nu s-a opus evenimentelor. Prin contrast, armata germana a ramas loiala lui Hitler si dupa iulie ’44, în loc sa treaca de partea lui Stauffenberg. Armata libiana nu l-a tradat pe Ghaddafi, cea siriana pe Addat

  11. Daca „stenogramele” din articol sunt adevarate atunci inseamna ca Regele a avut intradevar „sange in instalatie” si l-a durut sufletul de poporul roman in schimb pe Antonescu nu l-a interesat nimic altceva decat puterea si mariminia. Hitler s-a crezut stapanul lumii, s-a crezut si Antonescu si de aceea a pirdut. Concluzia mea personala esta ca Antonescu ori a fost un mare IDIOT ori un mare FRAIER. Cine se asociaza cu un fascist tot fascist ramane.

  12. Pe 4 octombrie 1944, lânga Ceanu Mic de pe lânga Cluj a murit caporalul sef Fritz Schröder lasând în urma un copil de nici un an, Gerhard. Întrucât din cauza „insurectiei” au fost anulate toate permisiile (inclusiv cea anuala, scadenta în august, a lui Fritz) va dati seama ce mult ne-a iubit fostul cancelar.

  13. @Nelu Apostol : nu. La ora aia oameni mult mai destepti ca ei deja duceau niste tratative cu Aliatii care ar fi adu Romaniei statut de tara nebeligeranta , plan Marshall etc. Chestiile alea le-a pierdut boul ala penibil de MIhai.

  14. Acest om a demonstrat destul de bine care-i sunt valorile: i-a iertat rapid pe Iliescu si ai sai, odata ce si-a primit inapoi proprietatile. Pare sa fie condus de motivatii financiare.
    El insa cand isi va asuma responsabilitatea pentru faptele sale si consecintele acestor fapte asupra poporului roman?
    Fara nicio urma de gluma, intreb cat se poate de serios, are ceva sanse o actiune civila in justitie prin care i se cer despagubiri materiale pentru soldatii romani capturati de armata URSS? De exemplu o actiune deschisa de un sot supravietuitor (daca mai exista) sau un copil lipsit de parinte.
    Dar o actiune civila deschisa chiar de statul roman (da, visam!) pentru faptul ca a fost obligat sa plateasca despagubiri de razboi catre URSS, ca urmare a faptului ca omul nostru nu a avut rabdare/pricepere/ce era nevoie ca sa incheie un armistitiu real?

    Cred ca aceasta ar fi cea mai buna cale pentru ca cetateanul pe care doar pot sa banuiesc ca-l cheama in buletin Regelemihai Deromânia sa simta povara pecuniara a faptelor sale.

    Incerc in fel si chip sa mi-l imaginez pe Mihai rostind cuvintele de mai sus si nu reusesc sa cred ca putea sa spuna asemenea vorbe, cu defectul sau de vorbire. Mai degraba dialogul era intrerupt de interjectiile si figurile chinuite ale celor doi Antonesti care nu pricepeau ce fonfăie Mihai. Vă reamintesc că este necesar ca la televiziune să fie subtitrat atunci când i se ia un interviu, altminteri nu e inteligibil. Aaaa, sa nu râdem de defectul fizic al unui om, ca nu e frumos, nu? Să-l întrebăm pe George al VI-lea, contemporanul sau, cum a fost cu bâlbâiala si discursul public al unui rege.

    Pentru cei care tot spun ca Mihai era tânăr la data aceea: la abdicare avea 26 de ani. A se scuti cu aceasta scuza jalnica, era pe deplin matur (conform biologiei).

  15. @regalistii:

    Aparitia acestui document „exploziv” a avut loc pe 17 august. Daca ar fi fost adevarat, ar fi aparut în presa înca din 1990-1992, atunci când fostul rege încerca sa se dea bine pe lânga tara, sa-si recupereze averile.

    Dar spuneam de 17 august. Cu 4 zile înainte, printesa Irina si soltul ei, împreuna cu o ceata întreaga de interlopi mexicani, au fost arestati în Oregon pentru diverse activitati ilegale (12 capete de acuzare).

    Aparitia acestui document are legatura cu aceasta stire, încearca sa acopere scandalul cu o alta stire de senzatie. C-asa-i în tenis …

    PS: În rechizitoriu Irina Walker este numita Irina Walker aka Irina Krueger (Krueger fiind numele primului ei sot, Walker cel al actualului). Nu este pomenit nicaieri aka her royal highness, princess of Ro[u]mania sau alte apelative regale. Irina nu este recunoscuta de SUA ca având statut diplomatic, asa cum se vehicula prin diverse bloguri pro-monarhice.

  16. Heracliticul 2013

    De revizionat filmul lui S.Nicolaescu : OGLINDA …cu siguranță pregătit să apară în august 1989 însă amânat de declaratia de la budapesta la care a aderat și Mihai …Altul ar fost contextul ,altfel ar fi rezonat el în epocă ! Asa incât a fost amânat până la 1999 .De către unul dintre de făcătorii de filme istorice cu substrat/e !

  17. Cu ce s-a inregistrat? Ma indoiesc ca se putea face o inregistrare cu aparatura care sa nu fost vizibila.
    Este ca si cum as da un anunt „vand radio cu tranzistori care a apartinut lui Cristofor Colunb”.
    Ne place sau nu e un lucru dovedit prin deciziile sale Maresalul nu era sanatos psihic. In nebunia lui punea cuvantul sau inaintea intereselor tarii. Mai mult visa la o mare batalie de tancuri in Campia Romana. Daca era dupa mintea lui astazi vorbeam ruseste.

  18. Pomarleanu Ion , com. Tarnauca – Herta , deportat in 1945 in regiunea lacului Onega ,la munca fortata. Pentru mine „regele” e un criminal. Nu ma intereseaza „context istoric” ori ce alta vrajeala arunca in media. Ce facea „regele” in timp ce supusii mureau?Daca mai aud vrajeala cu 1000 de studenti, ma apuca dracii si-i prezint de 1000 de ori „respectul” meu(nu e greu de gasit, nu sunt sigur daca merita efortul)

  19. Asa zisa inregistrare este o facatura. Dupa cum decurge „dialogul”, nu este in favoarea regelui Mihai-I dar nici a lui Antonescu.
    Fara dovada inregistrarii, „documentul” nu reprezinta altceva decat zgomot.

    Pentru cine cunoaste tehnica audio acelor ani, este clar ca discutia care a avut loc, nu putea fi inregistrata.

  20. Un lucru mai putin scos în evidenta: între 23 august si 12 septembrie în urma puciului (asa cum a fost numit în toata lumea – vezi pâna si Pravda editia din 27 august 1944) România a fost în razboi si cu rusii (declarat în 22 iunie 1941 si încetat la armistiu) si cu Germania (oficial din 28 august, practic din 24 dimineata).
    Un armistitiu cuprinde obligatoriu o perioada de gratie pâna la intrarea în vigoare – un lucru pe care un rege ar fi trebuit sa-l stie. Perioada de gratie serveste pentru a permite combatantilor sa dea ordinele necesare iar acestea sa parvina trupelor. Un armistitiu (ca sa nu mai vorbim de un acord de pace) implica doua parti. Un armistiiu „unilateral” nu exista – regula de „piua” nu exista în diplomatie.
    Ori ce a facut regele: a trimis o telegrama si a ordonat trupelor sa înceteze lupta contra rusilor (nemtii sustin ca oricum românii nu mai luptau, si erau uimiti pentru ca se asteptau sa lupte macar ca îsi aparau tara). Asta în plina ofensiva ruseasca. Rusii bineînteles ca au facut ceea ce orice militar ar fi facut – au continuat lupta si au facut între 130 si 170 de mii de prizonieri (cifra nu e pe deplin verificata), practic jumatate din armata româna. Câti dintre acestia s-au întors o pot spune numai vaduvele (carora nici macar dreptul de „pensie de veteran” nu le-a fost acordat). Ulterior toata campania din est a fost stearsa cu buretele din manualul de istorie.

    Ok, i se poate ierta arestarea maresalului, i se poate ierta refuzul gratieirii (de fapt fuga de raspundere, Groza a semnat refuzarea), dar nu i se poate ierta ordinul dement de a distruge armata. Daca l-ar fi arestat pe Antonescu pentru ca refuza sa faca pace (în conditiile lui) pe motiv ca pretentiile maresalului erau irealizabile, si ar fi continuat negocierile via Cairo sau Stockholm, ar fi propus armistitiul si numai apoi ar fi demobilizat armata – ei bine un astfel de rege ar fi stat alaturi de Carol I si Ferdinand în galeria eroilor neamului.
    Asa nu a fost decât un putzoi prost caruia niste lingai l-au împins în fata sa ia decizii negândite.
    Mai bine ramânea muncitorul 158 de la uzinele Ford din Bucuresti. Ar fi primit, ce-i drept doar 0.20$ pe ora, dar ar fi avut constiinta împacata.

  21. @Dan Enescu:

    Aparatura care a fost folosita (daca a fost folosita) era de marimea unui xerox mediu, de filiala de banca, un fel de pickup mai mare, ceea ce de altfel si era. Nemtii aveau deja de 10 ani magnetofoane, dar acestea erau „secret de stat”. Aparatul mergea exact ca un pickup obisnuit, era pornit si acul, comandat de un magnet puternic, scrijelea o placa de vinyl, ca un fel de strung, iesea span din placa. Placa avea o gaura suplimentara care se potrivea intr-un bolt, altfel ar fi putut sa patineze, fiind frânata de acul de scriere.

    Stiu de existenta unui astfel de aparat la radio, cu el înregistrându-se discursul regelui ce a fost difuzat la ora 22 si apoi repetat (doar nu era sa se scoale maria sa cu noaptea-n cap pentru a se bâlbâi în direct?!), unul era la SSI într-o duba, si probabil ca mai existau vreo 2-3, tot pe la armata si servicii.

    Un microfon nu era greu de ascuns pe biroul regelui (iar Antonescu, fiind obligat de protocol sa stea la o anumita distanta, nu era greu de urmarit de un microfon), sub birou, unde Antonescu si eventual altii nu aveau voie sa se uite, era probabil amplificatorul, iar firul trecut pe sub covor spre pickup.

    Tehnic se putea. Mai dificila era oprirea aparatului (PAUSE) asa ca eu cred ca s-a înregistrat cap-coada, pe câteva discuri, fiecare a câte 6-10 minute.

  22. […] “Art-Emis”, preluată în presă înaintea demonstrării autenticităţii ei (aparent, numai istoricul George Damian îşi pună această problemă), posibil – mai […]

  23. Din cate imi dau eu seama din comentariile anterioare regele ar fi fost vinovat de:
    – prizonieratul nu stiu cator sute de mii de soldati romani. Ma gandesc totusi ca prizonieratul, desi departe de a fi de invidiat, a fost de preferat in locul sortii celor alte sute de mii care au ramas ingropati prin pustietatile Rusiei
    – darea tarii pe mana rusilor. Totusi rusii erau erau deja in tara si nu vreau sa ma gandesc cum ar fi fost pe mana lor daca ’45 ne-ar fi prins luptand inca impotriva
    – necunoasterea procedurii de incheiere a unui armistitiu gen propuneri prin Stockholm, asteptarea acceptului etc. Probabil ca pana la indeplinirea tuturor acestor pasi, dupa regula diplomatica, rusii fara sa-si dea seama treceau deja Dunarea pe la Giurgiu. E adevarat ca ar fi scapat insa cateva mii dintre romanii aia de prizonierat, calcati sub senile de tancurile sovietice care probabil n-ar fi asteptat sa vada daca se semneaza sau nu armistitiul. E adevarat de asemenea ca anii ’39-’45 au fost niste ani exemplari in privinta respectarii uzantelor diplomatice asa ca intr-adevar, o greseala impardonabila….
    – distrugerea armatei tarii. E probabil vorba de acea armata a carei mare parte maresalul, gratie geniului sau militar a presarat-o de la Prut la Stalingrad si inapoi. Intamplator unul din bunicii mei a fost unul dintre prizonierii aia si a fost convins pana la moarte ca daca ar fi mai durat cateva zile numai lupta cu rusii ar fi fost zdrobiti. In schimb ’45 l-a prins haladuind prin muntii Cehiei sub uniforma, ghici, romana.
    – faptul ca a fugit/tradat/parasit/abdicat. Mi-as dori ca macar unul dintre comentatorii anteriori sa fi fost in pielea lui, sa dea dovada de mai mult spirit de sacrificiu pentru poporul sau si sa fi ramas pe tron. Colaborarea cu puterea sovietica, stiuta pentru dragostea de monarhie ar fi fost o placere. Doamne ce decrete regale privind planuri cincinale, canale, colectivizari, reeducari ar fi semnat. Se stie dealtfel ca toate tarile monarhii inainte de razboi au devenit republici populare/socialiste dupa. Si asta nu pentru ca asa au vrut Sovietele, mari iubitoare de regi, ci pentru ca toti regii au fost ca si Mihai niste tradatori.

  24. Constat ca de cate ori este vorba de regele Mihai, apare otreapa care semneaza acum cu pseudonimul Marian, fost CZC si alte alea…
    Acest mincinos notoriu, care incearca sa manipuleze prin minciuna opinia cititorilor.
    Pentru stiinta cititorilor: acest individ a incercat sa se infiltreze la palatul Elisabeta. Doar ca cei de acolo l-au mirosit imediat, si a fost dat afara pe poarta in modul cel mai rusinos pentru el.
    Din cand in cand mai apare pe sticla pe la cate un post tv care este in pana de altceva mai bun, dar si asta il costa milogeala multa.

    Daca postacul UnUl de la ZV, este angajat pe bani buni sa spuna ce spune, in schimb aceasta otreapa se multumeste doar cu maruntis.
    Pina si cei de la care mai primeste din cand in cand cate un ciont de os pentru ros, stiu cate parale face si il utilizeaza doar in extremis.

    Damiane, il cunosti. Nu-i sta in apropiere ca te compromiti!

  25. […] George Damian mai scrie despre un alt “zvon”, povestit lui de către istoricul Florin Constantiniu: […]

  26. […] “Sursa înregsitrarii este revista americana Time, datata 1 septembrie 1947 (la o saptamâna dupa fastuoasa serbare populara ce a aniversat 23 august).În mod evident, revista Time nu era accesibila românilor în perioada stalinista, si deja uitata (ca si regele) în perioada ceausista. Dupa ’89, nu prea s-a dat atentie.Sursa cea mai apropiata în timp este tot internetul, unde a aparut în 2007, pentru a fi dezgropata mai alaltaieri.” (aici) […]

  27. @Cristian >Bbunicul tau a fost un norocos. Strabunicul meu a murit de la cangrena generalizata, capatata in urma amputarii picioarelor cand era la munca fortata. L-au luat in ’45 si a venit amputat in ’54. I-au dat drumu ca nu putea sa munceasca fara picioare si in jumate de an a murit. Copiii nu ia mai vazut de cand a plecat, doi refugiati in Romania , doi timisi la o casa de copii in Kiev si unul mort(o fata violata de un grup de soldati sa aruncat in fantana).

  28. @Marian
    „Pe 4 octombrie 1944, lânga Ceanu Mic de pe lânga Cluj a murit caporalul sef Fritz Schröder lasând în urma un copil de nici un an, Gerhard. Întrucât din cauza “insurectiei” au fost anulate toate permisiile (inclusiv cea anuala, scadenta în august, a lui Fritz) va dati seama ce mult ne-a iubit fostul cancelar.”

    Si cui crezi ca-i pasa cit de mult ne-a iubit fostul cancelar? Tu chiar crezi in „dragostea” vreunui cancelar de-al lor pentru noi? In primul si in primul rind, ce cauta Fritz Schröder linga Ceanu Mic pe pamint romanesc (probabil in acel moment inca era pamint furat de Hitler de la noi si dat cadou ungurilor)? Care-i problema daca a murit linga Cluj, cumva….din vina noastra….a romanilor? Nu crezi ca faci un exces de compatimire pentru ceea ce n-ar trebui? In mod simplu Fritz s-a aflat in locul nepotrivit la momentul nepotrivit, in loc sa stea acasa sa-si vada de familie si sa-l creasca pe Gerhardt. Ce sa-i faci,.. se mai intimpla. Ce credea Fritz ca in astfel de conjuncturi (in care de altfel el singur s-a pus) aflat in ograda si pe pamintul altora, o sa primeasca imbratisari si stringeri de mina? I-au placut visele cu Reich-ul, asta e. Auf Wiedersehen.

  29. @Cristian: „faptul ca a fugit/tradat/parasit/abdicat. Mi-as dori ca macar unul dintre comentatorii anteriori sa fi fost in pielea lui, sa dea dovada de mai mult spirit de sacrificiu pentru poporul sau si sa fi ramas pe tron”

    In acceptiunea mea, un monarh se deosebeste de alt sef de stat prin acest atribut moral, de conduita de care e necesar sa dea dovada: sa fie capabil de sacrificiul suprem, atunci cand situatia o cere.
    Nu e nicio problema daca nu e capabil de acest sacrificiu, poate sa plece si gata, asa cum a si facut Mihai. Dar, cred, eu, nu mai are ascendentul moral sa se intarca si sa ceara sa fie rege, pentru ca a picat testul suprem. A vrut sa fie om obisnuit, sa fie atunci!
    Daca un monarh se comporta la fel ca un presedinte, atunci de ce sa fie sef de stat pe viata? Cu ce ascendent moral? Ce sa garanteze, daca nu e capabil sa dea niste dovezi de caracter deosebit de restul poporului pe care vrea sa-l conduca?

  30. @ Cristian

    Cinismul tau este revoltator. Am citit destula memorialistica despre prizonieratul la rusi si nicaieri n-am gasit pe cineva care sa-si fi dorit altceva decat lupta sau moartea. Familia a pierdut doi barbati in prizonierat. Au sfarsit aruncati prin santuri, in stepa. Cum puteti spune ca au fost norocosi?! Nu va e rusine?!

    Cum puteti sa aruncati in derizoriu vietile a 150.000 de soldati? Armata Romana nu era decimata si nici pierduta. Arhivele militare confirma ca Romania mai avea rezerve pentru inca o Armata( in sensul de corp), pe care Statul Major o tinuse pentru eventualitatea unei invazii.

    De unde stiti ca rusii ar fi fost la Giurgiu? Aveti date in acest sens? De ce n-am asteptat sa ajunga la Giurgiu, daca tot era oricum pierdut?

    Regele Mihai avea datoria sa ramana langa supusii lui, ca de-aia a fost rege. Sigur, eu ii acord circumstanta atenuanta ca era foarte tanar, dar asta nu inseamna ca nu a gresit. Asta inseamna CONDUCATOR! Faptul ca niciunul din supusii sai nu ar fi facut ceea ce ii cer lui, nu are nicio relevanta. De-aia era conducator, „REGELE TARII”, daca e sa credem acest text.

    Puteam sa fim ca polonezii, sa murim frumos. Altfel s-ar fi simtit generatiile ulterioare, stiind ca parintii lor au luptat pana la unul. Asa, ne-am nascut sub semnul tradarii.

    M-am saturat de astia ca dvs, care bagatelizeaza vietile oamenilor si murdaresc imaginea altora, doar pentru a le iesi lor „ideologiile” cum trebuie. Rusine!

  31. @Marian
    „În rechizitoriu Irina Walker este numita Irina Walker aka Irina Krueger (Krueger fiind numele primului ei sot, Walker cel al actualului). Nu este pomenit nicaieri aka her royal highness, princess of Ro[u]mania sau alte apelative regale. Irina nu este recunoscuta de SUA ca având statut diplomatic, asa cum se vehicula prin diverse bloguri pro-monarhice.”

    Vezi aici http://www.businessinsider.com/romanian-princess-irina-walker-krueger-arrested-for-cockfighting-2013-8

    Văd că îți petreci veșnicia cu chestii anti-mornahice, de curios cu cât te plătește Ilici? sau o faci gratis?

    1. gheorghe de gheorghe

      greu la deal cu boii mici și greu la citit fără educație, nu-i așa?

      acu’ că prințesa și-a luat-o în cârcă, cum mai e?

  32. “His [Royal] Majesty [Michael I] and the entire royal family hope that the American justice system and the courts of the state of Oregon will solve this case in the fairest and quickest way possible,” the statement from the king’s press bureau read, according to NBC.

  33. […] Regele: Vax! Luaţi-i de aici. Să vie generalul Sănătescu. (Sursa) […]

  34. @MI-5.
    În Anglia, MI5 este prescurtarea de la Millitary Intelligence section 5. Intelligence este aici un „false friend”, nu înseamna inteligenta ci informatii (inteligenta militara râdea prin 1936 Groucho Marx nu e decât o contradictie în termeni).
    Ar fi trebuit sa te interesezi mai bine cine sunt eu înainte de a arunca cu injurii, pasible de un proces de calomnie.

    De altfel, eu n-am insultat pe nimeni si nici n-am fost data afara de la palatul Elisabeta care nici nu stiu unde este, eu neffind bucurestean.

    Oricum, mi se pare interesant ca ori de câte ori apare o informatie, cete de „posteri” platiti se apuca si ataca persoana în loc de a critica materialul. C-asa-i prostul, nu pricepe nimica, dar stie sa dea la gioale, minereste, ca pentru atâta nu trebuie minte ci doar cotoaie.

    @Dorin C.
    Nu-i plâng de mila lui Schröder, meseria de soldat exact asta înseamna. Eu am indicat doar cum un fapt aparent lipsit de însemnatate (ce înseamna un caporal mort printre cei vreo 300000) poate deveni interesant, mai ales când e asociat cu stigmatul tradarii.

    PS: abia astept ziua de 30 decembrie sa va postez niste materiale ale timpului care prezinta un rege deloc suparat ca a pierdut tronul, dimpotriva, as spune.

  35. Stimate domnul George Damian, este regretabil că aţi reprodus doar fragmentul extras de pe înregistrare, care, fără comentariul lui Brătianu este rupt din context.
    În altă ordine de idei, vă citez: „Mai mult, nu este indicată nici o sursă a acestei transcrieri.”, ceea ce este inexact. INEXACT! Sursa transcrierii este menţionată la nota de subsol 3, dar din neatenţie nu aţi observat-o: „[3] Fond C.C. al P.C.R. – Secția Cancelarie – Dosar 215/1944”
    Textul integral poate fi citit aici:
    http://www.art-emis.ro/istorie/1778-inedit-23-august-1944.html

  36. Mulţumiri pentru observaţie. La prima lectură nu am fost foarte atent, voi face corectura necesară.
    Dialogul nu este rupt din context, este o completare a mărturiei lui Dinu Brătianu. Pe mine m-a interesat mai mult existenţa înregistrării, care se dovedeştea reală.

  37. MMP

    Cred ca ti-a scapat ceva. Nici o intentie de a fi cinic.
    Nu faceam decat sa spun ca nu cred ca ar fi fost mult mult mult mai bine sa continuam impotriva rusilor, si ca bruma aia de „armata romana” care a scapat a scapat pentru ca cineva l-a arestat pe maresal. Si ca unii dintre prizonieri chiar s-au intors acasa. Dintre mortii din est, desi in mod sigur au incercat, n-a reusit niciunul. Daca tu crezi ca luptand impotriva rusilor pana in ’45 ar fi fost mai bine…ok. In mod sigur in cazul ala rusii s-ar fi purtat ca niste gentlemani.
    Si inca ceva, din ce-mi spuneau doi batrani din sat care au petrecut ceva ani in prizonierat (erau in compania unde bunicu’ a fost capitan) si care au fost prinsi in retragerea de la Stalingrad toti prizonierii vroiau in primul rand SA SE INTOARCA ACASA. De, oameni simpli, fara prea multa „memorialistica”. In mod sigur nu si-au dorit sa moara iar de luptat luptasera destul pentru o cauza pierduta.
    Prizonieri au ajuns dupa „Romani treceti Prutul” (astia doi de care vorbesc).
    Chestia cu Giugiu… puteam sa spun Drobeta. Cam asta era puterea de a rezista a fortelor germano/romane.

    Catalin

    Daca asta s-a numit noroc, ok. Fusese ranit de 2 ori, prima data la Sevastopol si a doua oara langa Stalingrad. Din compania cu care plecase la ” Romani, va ordon treceti Prutul” s-au intors 12. Din astia 2 au murit la Carei in dum spre vest.

    Vobea cineva cum ar fi obtinut Romania statut de nonbeligerat. Chiar crede cineva ca rusii ne-ar fi iertat vina, chiar prin asociere, de a duce „cultura” germana prin satele Rusiei cu aruncatorul de flacari ?

    Mai vorbea cineva de plan Marshall ! Uau…la 1500 de KM in interiorul Europei de est controlat de soviete. ..Imi si inchipui cum as fi zis Stalin „DA”, asta in timp ce infometa Berlinul de Est nu numai neaprovizionandu-l dar si impiedicandu-i pe altii s-o faca.

    Bruma aia care s-a salvat din situatia Romaniei s-a salvat in August ’44. Ce s-a pierdut fusese pierdut deja.

    Cat despre rege, ce a facut dupa aia (de fapt mai important poate „ce ar fi putut face”) e alta poveste.
    Neavand stofa de rege nu ma pot pune in pielea lui, desi din cate vad printre comentatori sunt cativa care s-ar fi descurcat mult-mult mai bine decat Mihai. Sunt convins (convinsi) ca Stalin n-ar fi avut incotro si ar fi acordat Romaniei statut de…poate chiar invingator….ne-am fi lafait in planuri Marshall…nu colectivizari…nu deportari…nu canale….nu reeducari… Am fi ramas o insula de democratie intr-o mare sovietica.

    Ce mai nesansa pentru tara asta….

  38. Problema a fost pusa de mai multe ori – ce-ar fi fost daca?
    Retrospectiv stim ca ar fi fost tot aia, doar ca în loc sa ne atârne de gât eticheta de tradatori o aveam pe cea de victime.
    Sa luam Italia, ca are multe paralele. Si ea considerata de natura fascista, si la ei un rege marioneta, si la ei un prim-ministru aliat cu Hitler, si la italieni regele fusese facut maresal de catre primul ministru, si la ei regele l-a arestat pe prim-ministru, si chair si la ei regele a anuntat un armistitiu fara a înstiinta trupele. SI la ei trupele italiene care au aflat stirea de la „Stii de la Stirile ProTV” au fost capturate de inamic (adica de nemti).
    Doar ca, desi având trupe invadatoare pe teritoriul propriu (ca si RO), atât regele cât si Badoglio au anuntat în comunicat ca vor continua razboiul alaturi de nemti, ca o chestiune de onoare. Armistitul a fost semnat abia pe 8 septembrie.
    Diferenta a fost mica dar esentiala. În Italia au debarcat americanii, la noi rusii.

    I se reproseaza multe regelui, si mai multe lui Antonescu, dar numai foarte putine acuze pot fi tenabile. Regelui i se poate imputa numai modul haotic în care a tratat o chestiune de o importanta capitala – capitularea României – în care nu era vorba numai de viitorul tarii dar si de al lui. I se iarta nepriceperea, pentru ca nu a avut nici un exemplu de urmat (noi fiind primii ne-rusi cuceriti de ei) pentru ca Italia nu putea servi ca exemplu. Bulgarii au vazut ce ni s-a întâmplat noua si au procedat mai întelept.

    Întelept ar fi fost sa-l aresteze pe Antonescu, sa creeze un guvern nou, sa trmita telegrama la Cairo, Ankara sau Stockholm – pe unul dintre canalele diplomatice pe care au fost negociate conditiile, adica sa le continue – sa primeasca confirmarea si o echipa comuna sa-l semneze. Probabil o utopie, dar în acel moment RO nu era ocupata nici de rusi nici de nemti (cu exceptia fortelor care se luptau pe teritoriul nostru).

    Dupa cum s-a vazut, armistitiul semnat pe 12.09 la Moscova diferea foarte mult de cele 6 puncte negociate anterior. Pe 12.09 România nu avea nici o armata în spate si salvarea delegatiei noastre de la undezastru total a fost ca rusii, trebuind sa trimita un exemplar în engleza anglo-saxonilor, nu au îndraznit sa puna conditii „pe hârtie” insuportabile, în special despagubirile au fost rezonabile (ca ulterior au furat ca-n codru, e o alta poveste).

    Ca o mica paranteza, armistitiul încheiat de unguri in ianuarie 1945, tot la Moscova, avea aproape acelasi continut, inclusiv cuantumul despagubirilor, de parca era un formular tipizat la care trebuia schimbat doar numele tarii si pusa data curenta. Bulgaria, prevazuta a deveni RSS Bulgareasca, a avut parte de conditii ceva mai blânde.

  39. Un mic amanunt:

    în momentul în care oamenii obisnuiti sunt anuntati ca vor fi înregistrati, doar cei extrem de naturali si actorii reusesc sa evite „teatralismele”. De aceea unele replici par sau por parea nenaturale, pentru ca sunt nenaturale.

    @Ion Măldărescu
    Articolul este un colaj care lipeste doua lucruri diferite: declaratia lui Bratianu si presupusa înregistrare. Probabil ca dosarul 215/1944 contine doar declaratia lui Bratianu (de ce s-ar fi dus Constantiniu la Londra daca avea sursa la Bucuresti?)

  40. Ar mai fi un lucru: În cartea „Dracula is dead”, capitolul „The good king”, pagina 129, autorul, un fost ambasador SUA la Bucuresti, îl citeaza pe fostul rege ca ar fi trimis înaintea întâlnirii cu Antonescu o telegrama gen. Maitland Wilson, recent numit comandant suprem al aliatilor în Italia si Mediterana (în subordinea caruia se gasea aviatia care bombardase în 1944 România) pentru a-i indica ce tinte sa loveasca în cazul unor evenimente importante ce se vor petrece. N-am gasit telegrama, dar se pare ca ea a ajuns si a avut efect, Otopeniul fiind bombardat si de USAF si de RAF a doua zi.
    Prin urmare, este clar ca regele Mihai dorea sa-l aresteze pe Antonescu. Daca ar fi dorit un armistiu, se putea obtine si fara bombardarea nemtilor. Pentru ca arestându-l, Mihai era sigur de riposta nemtilor, de frica carora a si fugit în aceeasi noapte.
    Nu discut atitudinea unui conducator care cheama adversarul sa-i bombardeze tara, exista motive strategice care pot explica situatia.

  41. @ Marian

    Nici eu nu discut atitudinea conducatorului care isi minte propria armata (si propriul popor), in timp de razboi, ca a incheiat armistitiu, determinand incetarea luptelor si caderea in prizonierat a peste 150.000 de osteni, spre a lua drumul gulagului…

    Si sa-i primesti ca eliberatori pe cotropitori…

    Citez din Proclamatia catre tara: „România a acceptat armistițiul oferit de Uniunea Sovietică, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii. Din acest moment încetează lupta si orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum si starea de război cu Marea Britanie și Statele Unite. Primiți pe soldații acestor armate cu încredere.”

    Tot din motive strategice…
    Probabil: „fie tronul cat de mic, poate mai raman un pic!”

    Asa putem fi toti regi!!!

  42. Problema e un pic mai complicata, pentru ca si Maniu a invitat rusii sa atace România, în scopul nobil de a-l forta pe Antonescu sa încheie armistitiul.

    Parerea mea, am mai spus-o mai demult, e ca regele l-a arestat intentionat pe Antonescu, înainte ca el sa încheie armistitiul dintr-un singur motiv: atât americanii (care ne livrasera rusilor – si pe buna dreptate), cât si englezii (care l-au tepuit pe Maniu) dar mai ales rusii doreau sa încheie armisitiul cu Antonescu, vazut de toata lumea ca adevaratul exponent al tarii, si singurul cu autoritate asupra armatei.

    În aceste conditii, Antonescu ar fi ramas pe mai departe conducatorul tarii, iar Mihaita s-ar fi jucat mai departe cu Jeepul pe scarile Pelesului, ca un rege fara „portofoliu”.

    Când regele a anuntat la 22:00 (în fine, placa de patefon) armistitiul unilateral, se spune ca Stalin ar fi facut un acces de furie – si-a imaginat ca armisitiul atât de dorit cu Antonescu a esuat iar ca Mihai si conspiratorii au încheiat armistitiul cu SUA (de care toata lumea era informata, inclusiv Hitler, caruia îi convenea o Românie neutra, asa cum era/devenea Finlanda).

    Pentru a ascunde acest lucru, regele a facut greseala dupa greseala, si acuma se încurca în minciuni pentru a evita descoperirea adevarului.

  43. Stimate domnule George Damian,

    Cred că am aflat în final adevărul despre stenogramă, graţie istoricului istoricului Jacques de Launay – autor al operei “Mari Decizii ale celui de-al doilea război mondial” (cu volumul 2, 1942-1945), tradusă în 1988 în România (Ed.Ştiinţifică şi Enciclopedică, traducere din franceză de Marcel şi Dan GHIBERNEA).
    Acesta publică dialogul cu următoarea menţiune:
    „Acest dialog reprezinta spiritul si nu litera dialogului dintre rege si maresal.Contrar celor pretinse de Gould Lee in „Time” 11 septembrie 1947, New York, NU A EXISTAT O INREGISTRARE CU DICTAFONUL.
    Regele Mihai i-a relatat autorului cele de mai sus la 27 martie 1971.”

    Vă invit să citiţi seria dedicată de mine acestei prezumtive stenograme (cu mulţumiri lui Marian pentru că ne-a evidenţiat publicarea dialogului în revista „Time”):
    1)http://tudorvisanmiu.wordpress.com/2013/08/25/prezumtiva-stenograma-a-convorbirii-dintre-regele-mihai-si-antonesti-din-23-august-1944/
    2)http://tudorvisanmiu.wordpress.com/2013/08/25/prezumtiva-stenograma-2/
    3) http://tudorvisanmiu.wordpress.com/2013/09/10/prezumtiva-stenograma-3-mari-decizii-ale-celui-de-al-doilea-razboi-mondial/

  44. Cunosc nota de subsol din cartea lui Jaques de Launay. După cum am scris mai sus, sunt în curs de verificare a documentului, iar concluziile le voi publica cât de curând în revista Magazin istoric.

  45. Voi citi cu interes articolul dvs. din Magazin Istoric.
    Deocamdată, sunteţi probabil singurul istoric care s-a pronunţat cu privire la acest document.
    Prin Jaques de Launay, am aflat şi ce spune unicul supravieţuitor al evenimentului (Regele Mihai): nu a existat vreo înregistrare. .

    Fără vreo pretenţie, vă indic observaţia mea: în versiunea din „Time” (şi în cea preluată de J. de Launay) nu apare Mihai Antonescu. Dacă nu există înregistrarea, înseamă că introducerea lui „Ică” aparţine revistei „Art-Emis” sau lui Mircea Vâlcu-Mehedinţi (deci e o falsificare a documentului original).
    Eu cred că prezumtiva convorbire (verosimilă ori nu) a fost imaginată de jurnaliştii americani la „Time”. Asta, cel puţin, dacă nu se bazează pe o sursă veridică (o stenogramă).

    Cu stimă,
    Tudor Vişan-Miu

  46. Americanii nu au obiceiul sa minta, în fine e mai complicat, are de a face cu procesele de calomnii si altele, asadar adevarul e ori spus ori trecut sub tacere (minciuna prin omisiune).

    Deci, daca revista Time a spus la 1 septembrie (nu 11) ca a fost înregistrata convorbirea, atunci înseamna ca au preluat aceasta informatie de la ex-regele Mihai.

    Întrucât discutia a fost purtata în limba româna, o limba oarecum inaccesibila jurnalistilor americani, si unde, statistic vorbind, ar fi fost greu sa gaseasca un traducator, probabil ca reporterul a preluat tot dialogul de la Mihai.

    Întrucât o versiune o anuleaza pe cealalta, trebuie sa vedem care dintre versiunile recitate de Mihai e autentica, cea din 1947, cea din 1971, cea din 1990, din 1994, si mai stiu eu care au aparut prin presa straina.

  47. Dragă Marian,
    Ai dreptate că respectivul nr. datează din 1 septembrie, nu 11. Poate în nota [22] o fi o problemă de traducere a cărţii lui Jacques de Launay (traducători: Marcel şi Dan GHIBERNEA).
    Informaţia (dacă sunteţi atent) a fost oferită revistei Time de către Gould Lee (după cum menţionează de Launay în cartea sa). Acesta probabil este chiar aviatorul şi ofiţerul britanic Arthur Stanley Gould Lee (1894-1975), care s-a aflat în România în perioada războiului şi – după război – a devenit unul dintre apropiaţii familiei regale exilate.
    Mai departe, povestea cu stenograma n-o ştim: n-am putut accesa decât fragmentar articolul din Time (“RUMANIA: Take Him Away”) – dialogul propriu-zis şi două paragrafe din introducere. Articolul complet poate fi accesat pe site-ul Time doar cu abonament: http://content.time.com/time/magazine/article/0,9171,887600,00.html
    Avem, astfel, două soluţii „digitale”:
    1) fie plătim cel mai ieftin abonament care să ne permită accesarea revistei (3 dolari – pentru o lună).
    2) fie rugăm un abonat american să ne trimită întregul articolul (eu nu cunosc pe nimeni).
    Consider introducerea esenţială: probabil acolo precizează sursa (care eu presupun că este Gould Lee – după cum menţionează şi Jacques de Launay, pe care îl consider bine-intenţionat).

    Pornesc de la premisa că şi tu urmăreşti adevărul istoric, cu toată subiectivitatea opiniei tale referitoare la Regele Mihai. Recunosc că şi eu sunt subiectiv, numai că în sensul contrar: dacă tu ai vrea ca Regele „să pice prost”, eu aş încerca să-l apăr. Dar nu cred că e neapărat o problemă în asta, dacă amândoi urmărim acelaşi lucru: adevărul.

    Observ, oricum, că articolul din Time e mai aproape de evenimente (1 septembrie 1947) decât mărturia luată Regelui de către Jacques de Launay (21 martie 1971).

    Aştept cu interes şi opinia d-lui. George Damian, care este un istoric avizat şi, chiar dacă subiectiv în ceea ce-l priveşte pe Regele Mihai, caută să fie corect.

    Cu stimă,
    Tudor Vişan-Miu

  48. Este vorba despre acelasi Lee :), ceea ce explica si posibilitatea de a-i lua un interviu.
    Am citit si opinia relativ incorecta despre mine în pagina dvs. dar am hotarât sa o ignor. Consider totusi o pata dezonoranta pentru pagina respectiva citatul respectivului, chiar daca azi nu mai exista cenzura. Mie mi-a facut practic un bine.
    Mihai (caci nu mai e rege conform hârtiei oficiale pe care a semnat-o) a spus o multime de minciuni de-a lungul vietii sale. Eu am o marturie de la un ceferist, vecin de-al meu, însarcinat cu trenul regal care a plecat din România. Declaratiile lui Mihai contrazic flagrant ceea ce mi-a povestit acel ceferist, ceea ce exista scris negru pe alb în documetele vamii elvetiene (caci trenul regal, considerat de elvetieni „civil”, a fost vamuit), cu ceea ce au scris ziarele vremii, si cu declaratiile repetate ale lui Mihai cum ca el a muncit ca un „working class”, vezi doamne comunistii l-au trimis în exil în chiloti. Exista înregistrari video (vezi Pathé) cu gradina lui de zarzavat si pui de gaina din Anglia (caci nici ei nu i-au recunoscut statutul regal, ci i-au dat viza de „commoner”, verisoara Lizica, halal).

    A facut doua prostii monumentale, si acuma vrea sa redevina rege. Tac’su redivivus. E încoltit de Hohenzollerni (de care s-a despartit, pentru a nu-i trage si pe ei în mizerie), de Paul de România (care si-a transferat drepturile unui evreu) si de cash-flow-ul insuficient pentru a tine suita, chiar daca primeste lunar 12000$ pentru Peles de la statul român.
    Asta e treaba mea cu regele.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *