-
Culpabilizarea dorinței de performanță, noul trend în educația românească
Rămân cu impresia că profesorii și experții în educație promovează o stigmatizare a impulsului către performanță, cam asta este esența discuțiilor pe care le tot văd în perioadele examenelor, deja de mai mulți ani. Și chestia asta dă la rădăcină pe mai multe direcții. Avem următoarele linii de discurs: Nu mai chinuiți copiii să învețe!… Citește în continuare
-
Scandalul „verișoara Maiei”. O cronologie și câteva gânduri
Se cam știe despre ce este vorba: Maia Sandu a promis integritate și chestii, verișoarele ei au fost angajate la instituții de stat cu salarii imense, lumea a început să țipe, Maia Sandu zice că nu știa nimic, tra-la-la și-o foaie verde. Să ne uităm cu atenție la niște chestii mai dedesubtice. Vitalie Cojocari este… Citește în continuare
-
Garanții militare pentru Republica Moldova, drone, Poarta Focșanilor și multă gălăgie
Între 1914-1916 la București se cumpărau redacții și ziariști în viu pentru propagandă în favoarea uneia din părțile implicate în Primul Război Mondial. Alexandru Bogdan-Pitești avea să rămână celebru pentru câteva butade atribuite lui pentru că a susținut propaganda germană. După ocuparea Bucureștiului de către nemți a fost ridicat și dus la Kommandatură între baionete,… Citește în continuare
-
Basarabia și confuziile identitare: moldovean versus moldovan
Confuzii, confuzii, confuzii… de ce fac bube la gură unii când aud de termenul „basarabeni” și încep să chiaune că ei sunt „moldoveni”? Păi e o problemă de identitate istorică, o problemă de asumare a unei identități – mai bine zis de refuz a asumării unei identități. Basarabia este o provincie românească anexată de Rusia… Citește în continuare
-
Cartea „Istoria nespusă a romilor din România” – o mitizare ideologizată a istoriei
Am așteptat cu interes volumul lui Ioan Valentin Negoi „Istoria nespusă a romilor din România” (Hyperliteratura, București, 2025) – chiar eram curios ce este nou, ce nu s-a spus deja despre istoria romilor, ce descoperiri ne sunt propuse? De fapt nu prea este nimic cu adevărat nou în acest volum din punctul de vedere… Citește în continuare
-
Linia de apărare Focșani-Galați și abandonarea Moldovei
Văd că prinde tracțiune o discuție bizară: Bucureștiul se pregătește să abandoneze Moldova și să se apere pe linia Focșani-Galați în cazul unui atac rusesc. Avem un fel de jelanie (jăluire?) despre abandonarea Iașiului și a 4 milioane de moldoveni în fața invadatorului, sunt invocate (mai degrabă insinuate) exemple istorice fără a se vorbi clar… Citește în continuare
-
Despre cenzură și controlul informației la nivelul unui liceu din România
Ziceam să scriu ceva deștept despre istoria cenzurii în spațiul românesc, dar m-am răzgândit și vă povestesc cum funcționează cenzura și controlul informației la firul ierbii, la un nivel cât mai jos. Întâmplarea a făcut să fiu vreme de câțiva ani reprezentantul părinților în Consiliul de Administrație (CA) al unui liceu din București și am… Citește în continuare
-
Despre sistemul politic defect al României interbelice
Amețeala din ultimele luni nu reprezintă o problemă care a fost „rezolvată” – ci un simptom, o formă de manifestare a adevăratei probleme, cea despre care foarte puțini îndrăznesc să vorbească. Cea mai la îndemână comparație este cu perioada interbelică și ascensiunea extremismelor și ideii totalitariste. Este o comparație simplistă, bazată pe stereotipuri și pe… Citește în continuare
-
Eminescu, sălbaticul îmblânzit
Reapare când și când în spațiul public o descriere fizică a lui Mihai Eminescu: umbla cu cămașa murdară, vorbea cu gura plină, avea hainele pătate etc. Un țărănoi nespălat, mai pe scurt – și nimeni nu prea știe exact de unde provine această descriere. Pasajul respectiv este extras dintr-o rememorare scrisă de Mite Kremnitz în… Citește în continuare
-
În România nu mai avem vot universal, ne-am întors la votul cenzitar
Mă gândeam la sistemul care permite plasarea pe locuri eligibile a unor favorizați ai partidelor și mi-am dat seama că de fapt în România funcționează o variantă a votului cenzitar din secolul al XIX-lea. Da, în Constituție scrie că avem vot universal, în realitate Constituția este ocolită și avem o practică a votului cenzitar în… Citește în continuare